Waitress (scurt review)

7/27/2010 01:21:00 AM


Could solve all the problems of the world, that pie.

Waitress este un film de care am făcut rost la întâmplare. E din 2007 şi trebuie să spun că a fost o surpriză foarte plăcută. Are un cum să zic... parfum de prospeţime, e original, ăsta e cuvântul şi acum hai să fim serioşi... despre câte filme poţi spune că sunt originale? Găseşti aproape 1 la 50 în zilele astea.

Jenna Hunterson, interpretată de Keri Rusell, este o chelneriţă măritată cu un tip chipeş, dar foarte violent şi cam ţăcănit, cu care urmează să aibă un copil. Sarcina îi dă peste cap toate planurile de a fugi de acasă, iar când merge să îşi facă un control medical dă de Dr. Jim Pomatter cu care începe să aibă o aventură.

Cam asta ar fi pe scurt, nu are rost să spun mai multe. Filmul are multe părţi amuzante, dar şi unele destul de triste. Scoate în evidenţă ce trebuie să îndure unele femei de la bărbaţii cu care convieţuiesc, dar ce îmi place cel mai mult este relaţia dintre doctor şi Jenna. Doctorul este total opusul lui Earl (soţul ei), este iubitor, afectuos, drăguţ, dar este şi foarte ciudat... şi spun ciudat într-un mod pozitiv, nu negativ.

Jenna are şi ea ceva aparte. Pe lângă faptul că este frumoasă, este şi talentată în bucătărie (tot filmul e construit o dată cu faimoasele plăcinte ale Jennei) şi inteligentă. Cu ajutorul prietenilor, ea reuşeşte să ia deciziile potrivite în final.

Filmul cam ţine întrebarea "oare o să reuşească să fugă de soţul nebun?" suspendată până la un moment dat. Alegerea ei pare simplă, să fugă cu doctorul, pur şi simplu. Cine nu i-ar da un şut lui Ion cu prima ocazie?

În orice caz, Waitress a fost unul dintre filmele care mi-a plăcut cel mai mult în ultima perioadă şi consider că a meritat o oră jumate din viaţă pentru a-l viziona :)) Sper să fiţi şi voi de aceeaşi părere după ce îl vedeţi.

2 commentsuri:

Mona said...

Merita intr-adevar....ai mai putea adauga ca filmul se inscrie si pe linia "girl power" si "cum sa-ti pui singura ordine in viata"....un film dragut cu personaje adorabile, sa nu-l uitam pe batranul Joe, la fel de savuros ca si porumbeii nostri. Unul din putinele filme care iti da de gandit dupa ce a rulat si ultimul cadru.

Lexis said...

yeap, all true ;)) si old Joe e foarte dragut, intr-adevar, mi-a placut mult de el.