Scriu o carte

12/03/2010 07:56:00 AM

Cativa stiu chestia asta. Altii nu stiu. Acum stiu sigur ca stie toata lumea. Nu stiu daca lucrul asta ma defineste ca persoana, dar m-am apucat pentru ca asa am simtit. De fapt, exista un concurs: NaNoWriMo. Tre sa scrii un roman intr-o luna (noiembrie) si initial am zis sa incerc si m-am inscris, dar apoi mi-am dat seama ce tampenie e aceasta limita de timp. Initiativa e buna si ideea la fel, dar limita de timp nu mi se pare potrivita.

De aici am inceput sa scriu un roman si sunt mandra ca am trecut de 30 de pagini. Trebuie sa insemne ceva si mai mult, inca scriu periodic... cred ca e bine, sunt sperante ca o sa il termin. Lucrez la el cu trup si suflet, lucrez pe notebook de obicei pentru ca imi place tastatura. Contine intamplari adevarate, sentimente adevarate, dar contine si fictiune foarte multa.

Cineva m-a intrebat ce gen e... I-am spus ca e "fantastic", dar nu m-am referit la zane-si-elfi-fantastic, ci Mircea-Eliade-fantastic, cu simboluri si intelesuri ascunse. (p.s. a nu se intelege ca ma compar cu Eliade, era doar o explicatie a genului de fantastic pe care il scriu) E o chestie complexa, in care si eu ma pierd uneori. Trebuie sa recitesc pasaje ca sa imi aduc aminte unde am ramas sau ce am mai facut. Trebuie sa imi scot la imprimanta pagini ca sa imi dau seama unde am gresit, sa il corectez. Poate ar fi trebuit sa imi fac un plan inainte...

In final, ideea postarii ar fi ca scriu o carte, pe care nu stiu daca apuc sa o public, daca o sa fie ceva de capul ei, daca o sa vrea cineva sa o citeasca in afara de prieteni (si nici ei nu cred ca o sa o faca). Stiu ca un roman nu inseamna mai nimic pentru o persoana oarecare, dar mai stiu ca e greu sa il scrii si admir pe oricine reuseste. Mi se pare o provocare interesanta, grea si cred ca orice om care e pasionat de scriere ar trebui sa incerce. Totodata, un alt motiv pentru care m-am apucat de scris o lucrare asa lunga e pentru a avea un scop, un target, ceva de facut, de lucrat.

Ca sa termin intr-o nota literara... va las cu o prostioara scrisa pe moment:

scoici albe
si marea de argint
o suflare
doua suflari
o gura
batai in usa
batai de inima

miros sarat
fii al meu
si lasa
ma sufoc
straine
cat te iubesc

a ta e marea
sunt si eu
ma-nec
in gri.

vreau o culoare
un scop
piatra
la un capat
de curcubeu

fulgerul taie o pagina
din caietul meu
alb
asa e in jur
si asa se simte
tacere

0 commentsuri: