Mi-am luat cartea roşie, cu gândul la următoarea povestire picantă pe care aveam să o citesc. Am lăsat cartea jos, m-am dus la toaletă, am revenit şi am ridicat cartea de pe birou. Tăcută, moale şi insensibilă, cartea mea nu a protestat când am crăcănat-o la lumină pentru a-i face un control mai amănunţit. Mi-am trecut ochii peste rândurile despre D. Diderot, apoi atenţia mi-a fost captată de miraculosul monitor. Am lăsat cartea încă o dată jos. Am închis o fereastră de messenger, fiind total absorbită de ceea ce citeam într-o pagină de internet. Am uitat de orice durere fizică pe care am avut-o în timpul zilei, am citit cu urechile ciulite ce se afla pe pagina de internet. Mai jos, văd un nume, probabil numele pe care l-am citit cel mai des în ultimele 36 de ore. În stânga văd din nou acelaşi nume. Dau "back". Pe prima pagină văd numele acela multiplicat de 7 ori.
Subit am o revelaţie. Omul acesta este egocentrist. Intru pe altă pagină scrisă de acesta. Citesc regulile pe care le impune. Tot ce înseamnă "democraţie" este interzis. Nimeni nu are voie să spună lucruri negative la adresa acestei persoane, la adresa locului lui de muncă, la adresa... Ideea e simplă. Domeniul meu, clădirea mea, locul meu, regulile mele. Notez: egocentrism, narcisism şi o doză de comunism bine implementată în mentalitate.
Subit am o altă revelaţie. Cu toate că aceşti oameni susţin că "apără" corectitudinea limbii române, pun pariu că în viaţa de zi cu zi sunt nişte mormoloci. De asemenea cred că mi-au demonstrat prin lipsa lor de modestie, prin aerele de superioritate (falsă), prin acest instinct sălbatic de a se plasa deasupra muritorilor, că nu cunosc alte reguli decat pe ale lor. Acest lucru este de-a dreptul trist şi îi mulţumesc lui Dumnezeu că am această abilitate de adaptare (mai mult sau mai puţin dezvoltată) pentru a face faţă unor astfel de specimene. Nimeni nu spune că o să fie uşor. O să fie greu, dar să sperăm că voi supravieţui.
Trebuie să recunosc că azi am trecut printr-o multitudine de sentimente. De dimineaţă am fost puţin veselă, apoi m-am simţit îngrijorată, apoi spre seară am fost nervoasă, supărată şi acum mă simt... ilegal de veselă şi ilegal de deşteaptă. Cred că ştiu ce se întâmplă, încep să mă împac cu mine însămi şi deja am început să găsesc atitudinea potrivită cu care să tratez caracterele ce se potrivesc descripţiei de mai sus.
În aceasta seară simt că am orbit şi tare bine mi-e.
Simt că am orbit în această seară
9/18/2008 07:53:00 AM
Codul morse:
peripetii din lumea mea
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
0 commentsuri:
Post a Comment