Sunt ceea ce gândesc

Unul dintre lucrurile care mă enervează cel mai mult în legătură cu ceilalţi este că nu realizează cât de mult contează comunicarea. Comunicare de orice fel. Eu tind să cred că ştiu să comunic cu ceilalţi, tocmai de-aia şi scriu despre asta... cel puţin realizez cât de important este. Postarea asta despre comunicare are mult de a face cu neseriozitatea celorlalţi.

Ei bine, a fi un om serios se dovedeşte a fi o artă în lupta cu oamenii. Mă refer la cazuri de tipul: vrei să te întâlneşti la o anumită oră cu ei... şi ei pe lângă faptul că te lasă să aştepţi ca prostu' acolo, nici nu dau un amărât de telefon prin care să te anunţe că sunt complet dobitoci şi n-au cum să se mai întâlnească cu tine.

Ghid practic ce previne neseriozitatea/cretinismul/nervii celorlalţi şamd.

1. Când programezi o întâlnire aduţi aminte de ea şi respect-o cât poţi de bine. Din moment ce ai acceptat e clar că trebuie să fie important şi persoana cealaltă şi-a făcut planul după ceea ce aţi convenit.

2. Veste şoc: mai există oameni în afară de tine! Nu fi egoist, anunţă dacă întârzii sau dacă nu mai poţi ajunge. Dacă e posibil anunţă mai devreme de ora la care se presupune că o să te vezi cu persoana respectivă.

3. Nu fi labagiu! Răspunde când cealaltă persoană te caută! Probabil are ceva important să îţi spună... dacă ţi-e aşa antipatică, de ce ai mai acceptat întâlnirea? Aşadar, nu îţi închide telefonul, nu îl lăsa pe vibraţii intenţionat şi nu şterge mesajele.

4. Când suni sau când întârzii cereţi scuze, nimeni nu e obligat să stea după tine până la urmă.

5. Nu inventa scuze patetice precum: n-am avut baterie, ţi-am pierdut numărul, n-am mai avut credit etc. Înjurăturile tot ţi le iei.

Prefer să îmi spui în faţă dacă ai o problemă şi nu poţi ajunge. Prefer să îmi spui în faţă dacă nu poţi să mă ajuţi cu ce te-am rugat. Prefer să îmi spui adevăratul motiv pentru care nu ai reuşit să respecţi ce am stabilit. Prefer să îmi spui dacă te plictisesc. Prefer să FII SINCER! Respectă-mă pentru a fi respectat. Dacă de trei ori nu eşti capabil să ajungi la un căcat de întâlnire şi pe de altă parte îţi mai închizi şi telefonul şi nu mai pot da de tine, ce să cred despre tine?

Cred trei lucruri: ori ţi s-au tăiat degetele şi nu poţi să mă apelezi sau să îmi răspunzi de nicio culoare şi acum eşti în patul de spital, ori ai ceva personal cu mine şi vrei să îmi faci o glumă foarte proastă ori eşti labagiu/dobitoacă. Şi tind să cred că de fiecare dată când mi s-a întâmplat să dau de o persoană neserioasă a fost ultima variantă. Nu pot să pricep cât de mult efort trebuie să depui şi cât timp îţi ia să spui un "coaie, nu pot" şi să îmi oferi şi mie luxul de a îmi reorganiza lucrurile. Cât îţi poate lua un mesaj, un mail sau un telefon?

Uită-te în oglindă şi răspundeţi la întrebarea: io sunt snob sau ciung? Poţi cunoaşte lucruri noi despre tine însuţi. Ce pot să fac eu în cazul ăsta? Să te ignor şi să înot singură în balta în care m-ai lăsat. Data viitoare.... o dată viitoare nu mai există. Fuck off.

Kiss ya bitches!