Gândacii negrii,
Bâzâie scârbos.
Vara, seara, prin cameră
Căutând o lacrimă de apă dulce
Sau... căutându-mă pe mine.
Pe sub cearşafuri,
Pe sub speranţe şi iluzii,
Mă ascund de ele
Respir gemând lipită de pături.
E cald,
E secetă,
Mă caută ei.. ele
Dar le simt, au intrat.
Sunt aici, se caţără
Pe fruntea mea
Îmi intră în ochi şi în gură
Intră în mine
Mă zbat să scap
Mă străduiesc, dar e prea târziu
Sunt în mine
Îmi mănâncă organele.
Aici îmi e “the end” –ul.
Aici îmi este sfârşitul,
În propriile obsesii.
Am realizat cine mă sfârşeşte
3/05/2007 02:19:00 PM
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
0 commentsuri:
Post a Comment