Printre râsetele foii
Goale, ce se închină
Sub creionul alb,
Se zăreşte o lacrimă absorbită,
Un soare pueril, inocent,
Şi o lună matură, mândră.
Vorbesc între ei,
Îşi împart tainele scurte
Nu se întrerup.
Se respectă.
Poartă o discuţie.
Una aprinsă,
Întărită de stele aruncate
Pe cer în haos,
Fără nici o logică.
Carul mic nu există.
Nici centura lui Orion.
Totul e în crescendo,
Nimic nu are un anume scop
Totul se mişcă, mişună pe cărări.
Adulmecă sensul
Dar
Sensul nu există.
Adulmecă în gol.
Totul calculat
3/05/2007 05:05:00 AM
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
2 commentsuri:
Descriptiva, discursiva. Proza asternuta sub forma de vers. Fara sa atinga emotia necesara poeziei.
"Un soare pueril, inocent,
Şi o lună matură, mândră.
Vorbesc între ei,"
E un dezacord flagrant aici !!!
Bineinteles, bineinteles... asa e. Ei bine, eu inteleg ce imi zici... din trei comentarii am priceput ca din punctul tau de vedere NU AM TALENT LA POEZIE si I SUCK asa ca te-as ruga frumos sa nu mai repeti aceeasi chestie on and on and on... ok? O sa scriu poezie cat vreau, chiar daca imi zici ca nu am pic de talent la asa ceva, toate cele bune.
p.s. pe viitor, daca mai dai comentarii asemanatoare in care repeti o idee la nesfarsit le voi sterge si am incheiat. Nu sunt retardata sau batuta in cap sa nu inteleg ce imi zici... e suficient o data.
Post a Comment