Sunt ceea ce gândesc

Dupa nebuneasca noastra aventura de a urca pana la cetate, eu si Deea am cazut frante de oboseala. Fireste ca (la fel ca in serile precedente) nu am putut sa dorm pe salteaua aia nefututa si neindoita de nimeni. Zici ca dormeam pe jos, dimineata ma trezeam nestiind de care durere sa ma plang mai tare... di shali sau di spati sau di cap. Ca eu daca dorm cu gatu' stramb, a doua zi am dureri de cap... nu de gat... si cum pernele alea erau niste balegi... va dati seama.

Inainte sa dormim ne-am uitat totusi la un film. Let's go to prison, dar nu am apucat sa il terminam. Ah, la ce ne-am uitat? Era film adus de mine pe dvd, si ne-am uitat la mini-doovde playerul Andreei. Are propriul ecran ceva mai mic, dar foooarte util. Deci inca o data, danke. Da, avea 3 mufe care se bagau in tv, dar noi n-am gasit mufele pentru ca erau in lateralele tvului (venea sifonieru' langa). Nu-i bai, le-am vazut in dimineata in care am plecat. Asta asa, ca gand de consolare. A fost foarte.. frustrant si amuzant. Faza de doh cu adevarat.

Luni am mai fost o data la Vidraru si am coborat si urcat inca vreo 100 de trepte cu aproximatie. [se vede mai bine in poze] Am coborat langa hotelul "plutitor" si am facut niste poze faine.






Am baut si un suc la o terasa pe acolo. Cam saracacioasa terasa... poate va amuzati si cu asta pana la urma. Am intrebat daca aveau ciorba de burta au spus ca nu au. Am intrebat daca au clatite (moartea mea), nici asta nu aveau. Pana cand am comandat de baut.

Eu: As dori un prigat nectar la 500 (ml). Multumesc.
Andreea: Un 7up.
Maica mea: O apa minerala Dorna.
Chelnerul: Ne pare rau, nu avem Dorna. Avem Bucovina...
Maica mea: Da, nici o problema.

Peste 3 minute... [chelnerul cu sticlele in brate]
Chelnerul: Imi pare rau, n-am avut 7up. V-am adus Mountain Dew, e vreo problema?
Andreea: Nu, e bine si asa.
[eu mi-am primit prigatul]
Chelnerul: Imi pare rau, n-am avut Bucovina minerala... am avut plata, e bine?
Maica mea: Da, lasati asa.

Deci... fu....nny...

Ne-am asteptat sa avem febra musculara de la efortul fizic din ziua precedenta, da' INCREDIBIL am fost chiar OK! Dumnezeule, ce miracol. Un adevarat miracol. La ce conditie fizica am eu... pf lol, da' stai domn'e ca mi-am facut inainte incalzirea cu mobila prin casa.. Eeeeeh? :>

Pana la urma nu s-a mai intamplat nimic senzational. In seara dintre luni si marti n-a mai venit nimeni in camera alaturata. A doua zi ghici ce-am mancat la micul dejun! Clatite! Foarte bune de altfel. Ne-am facut bagajul si am plecat, asadar, inapoi spre Bucuresti. Am facut doua ore pana IN Bucuresti. Apoi o ora si ceva pana am ajuns acasa. Deci din Bucuresti pana acasa. Trafic infernal pe la Cotroceni si pe Soseaua Mihai Bravu. Caldura infernala. Pe de alta parte eu... care am facut din melodia lu' Dolanescu, manea. Of mamaaaa mamaaaaa... haus haus... :)) Imi cer scuze fata de cei care au trebuit sa ma suporte... si nu, nu taceam nici daca functiona radioul din masina :)). But i'm cute, don't you just looooove me????

2 faze de pe sosele. Una din capitolul "prostul pana nu-i fudul, nu e prost destul" si "uite ce-am gasit in creieru' meu care e pe cap care e pe gat care e deasupra intregului corp"

1. la un moment dat (nu mai stiu cand) eram pe sosea. Drum cu o singura banda pe sens. Nu mai stiu daca depasirea era interzisa sau nu. Avand o dacie 1310, deh... mergi mai incet in puii mei, mai ales ca erau si serpentine... ceii drept, nu periculoase. Asadar, la acest moment dat... mergand cu o viteza de vreo 50 km/h... trecusera vreo 10 masini care ne depasisera [da, deci e clar. depasirea era interzisa] pana se gaseste o pula cu(ca) symbol sa ne claxoneze ca asa i se pune lui pe chelie, dupa care sa ne depaseasca. Deci, huh? Care-i faza? Ai symbol si te crezi mare pularau? Well... guess again... Avea numarul de la masina AG nu-stiu-cat PEE... Cred ca am ras o juma' de ora in continuu. Ca prostu pana nu-i fuduuuuuuuuuuuuu.... nu e prost destuuuuuuuu....

2. mi-a venit de curand in minte ideea ca orasul asta, Bucuresti... care se face ca e si capitala Romaniei... contine cuvantul CUR. Si mi-am zis... cine dracu pune capitala unei tari, orasul care contine cuvantul CUR!?? Dar dupa aia am stat eu asa si am reflectat profund, mintea mea in gandu' ei... si mi-am zis bucuroasa. "E totusi bine si asa. Puteam sa avem capitala la Bai Coi".

Eh, faza mult mai amuzanta vine acum. In drum spre casa... pe langa Casa Poporului, pe undeva, vad un indicator pe jumatate ars.

"CURESTI"


Si cam asta a fost cu aventurile din mica escapada. Mai sunt o gramada de chestii despre care as vrea sa mai scriu [pe alte subiecte], dar nu stiu cum se face ca numai seara am chef. Si scriu pana obosesc. Asa ca am obosit, inchei aici si revin maine. Merg la plimbare prin Obor si va spun daca gasesc ceva interesant la targul din parc. Noapte buna.