Poeţii trăiesc în camere mici,
Pline de igrasie,
Pulsând miros de vechime,
Cu pereţi vii, de muşchi.
Noi ne vindem sufletul
Pentru aer condiţionat,
Ei îşi vând sufletul
Pentru cititori.
Îl taie în bucăţi
Ca pe un măr nespălat.
Felie cu felie.
Ca sa îi hrănească
Pe cei pierduţi în
Materie
Şi în tablouri statice.
O să ne pună taxă pe oxigen,
Una bucată pe un leu,
Dar ei, ce-o să facă?
O să respire prin versuri.
0 commentsuri:
Post a Comment