Sunt ceea ce gândesc

Am ales să vorbesc despre asta azi pentru că nu mi-a venit altceva mai bun în minte. Unul dintre avantajele unui blog este că poţi observa schimbările pe care le-ai suferit în timp. Înainte foloseam foarte mult limba engleză. În special în scris. Am început totuşi să filtrez mai mult propoziţiile pe care le publicam în articole, încât am scăpat aproape de tot de acest obicei. În vorbit încă folosesc expresii de tipul "mother ducker", "fuck"/"what the fuck", "omg" şi "oh my God", etc. dar cu frecvenţa redusă. Nu pot să renunţ nici la imitarea unelor personaje cum ar fi Achmed the Dead Terrorist sau King Julian din Madagascar, atât încât cei de pe lângă mine se uită chiorâş şi au impresia că vorbesc de una singură. Gnihihi.

Cel mai des cuvânt pe care îl folosesc este "ştii". Un cuvânt inutil, dar care mi-a rămas imprimat în minte într-un moment cheie, de panică, acum câţiva ani. De ăsta nu ştiu dacă voi putea scăpa, dar nici nu am încercat. Mai am un tic verbal destul de nasol, cred că o să îmi impun să nu îl mai folosesc. Acesta este "să mor io". Sună foarte ţigăneşte, dar l-am preluat de la două persoane pe care le admiram în trecut şi care făceau expresia să pară extrem comică. Folosesc des cuvinte de tipul: tare, mişto, nasol, super, aiurea (ăsta e frustrant că nu simţi nimic când îl zici deoarece conţine multe vocale) şi altele.

Oricum, un om fără ticuri verbale îmi pare destul de sec. E ca şi când ai mânca o roşie fără sare. Bineînţeles, nu sunt de acord cu ticurile verbale de genul "p... mea"/"să-mi bag p..." pentru că n-au farmec. Nu zic că cele pe care le folosesc eu au farmec, dar cel puţin nu sunt jignitoare. E greu să fii original în ziua de azi şi cu ticurile astea, cred că o să mă gândesc la unele mai bune. Ia spuneţi, voi ce cuvinte/expresii folosiţi foarte des?