Sunt ceea ce gândesc

Ce să spun, titlul este un scurt rezumat. Să vă spun povestea zilei.

Se făcea că în data de 2 noiembrie anul curent am publicat pe internet, pe blogul meu personal de literatura si fotografie, o poezie pe nume Geniul Schizofrenic. Poezia mea a prins tupeu şi pe 10 noiembrie anul curent a ajuns şi pe siteul Cafeneaua.com. La două zile după publicare aveam pe acest site 8 comentarii. Azi când deschid din nou pagina, textul meu avea nu mai puţin de 89 de comentarii. Curioasă, m-am dus sa văd despre ce este vorba. Şi iată ce s-a întâmplat. O domnişoară coborâtă din postările blogului pitzipoanca.org sau de pe haifaiv s-a gândit că ar fi foarte mişto frate să ia toate poeziile care îi plac şi să le publice pe blogul ei personal, fără a îşi aduce aminte insignifiantul detaliu de a pune şi numele autorului. Când am vrut în această după amiază să îi vizitez blogul... Hopşaşa... Nu mai era... Dar nu e nimic!! De aceea avem COPYSCAPE! Intru eu frumuşel şi găsesc pagina originală a blogului. Şocul retinei mele s-a dus în inimă, în mâinile care au început să tremure de nervi şi în urechile care răsunau înjurături. Îmi doresc să înjur şi să omor pe cineva, dar nu am s-o fac pentru că sunt în mijlocul unei povestiri. Aşadar foarte mulţi membrii cafeneaua.com şi-au regăsit textele pe blogul acestei domnişoare.(nb. textul meu era publicat pe blogul ei pe data de 12.11.2008)

Eu zic aşa... E bine că domnişoara stă în Constanţa şi nu în Bucureşti. E bine că l-a şters înainte să i se întâmple ceva mai rău. E bine că am aflat la timp. E de admirat faptul că duduia ştie să folosească copy paste, dar nu e bine că nu cunoaşte legea dreptului de autor. Îmi pare rău că mi-a masacrat textul cu acele culori oribile şi piţiponceşti şi îmi pare rău că o astfel de persoană mi-a provocat atâţia nervi. E bine, stimabili oameni... E bine că cineva îndrăgeşte atât de mult munca noastră încât o fură fără neruşinare... E bine, domnule... e al DRACU de BINE! Ce pizda mă'sii... doar e gratis!