Sunt ceea ce gândesc

Fockin great! Nu imi mai revin dupa concert... sunt all day dreaming and stuff... Asha, am facut rost de poze si vad ca lumea a pus si niste inregistrari video pe youtube... aaaaah... I just loved
that day...

Marilyn Manson vs. Alice Cooper
Alice Cooper feat. Marilyn Manson

P.s. Adaug, am scris cu un post inainte "am reusit sa fac poze zuper", pozele n-au iesit asa de zuper cum am avut impresia (dupa cum se vede a doua poza), astea au iesit cel mai bine si unele nici nu-s facute de mine :)) deeci...

Rockeri cu plete si piercing-uri, tricouri negre, pantaloni de piele, 3 scene la romexpo, (Coca-Cola, Click Net si Heineken) yep... vorbesc despre Bestival! Am ajuns aseara pe la 21, am intrat. Lung drumul pana la scene. Luam jetoane, sucuri si asteptam. Intra Alice Cooper pe scena. Lumea nu se imbulzeste, e calma, isi bea berea in continuare, fara nici un stres.

Destul de liber in jur, oamenii isi intra in ritm.. Alice Cooper face show. Are voce mosu’ tre’ sa recunoastem, le rockaie bine. Aduce o gagica pe scena, joaca teatru, omoara un beblus in carucior (papusa fireste) dupa care il scoate plin de sange, ni-l arata si la sfarsit se spanzura. Zuper mega bestial. N-a cantat mult.. cam... o ora or so. Manson trebuia sa intre la 22.30, se facuse 22.35... dupa aia 40... dupa aia 45... Mah ce naibii, se lasa prea mult asteptat. Intr-un final a intrat cu prima melodie de pe ultimul album (If I was your vampire). A cantat Rock is Dead, Heart-Shaped Glasses, Mobscene, Sweet Dreams, You and me and the devil makes 3 si mai multe de pe noul album. Scurt, nu a tinut pe cat ne-am fi asteptat. Ce sa zic, si-a dat pantalonii jos pe scena, o data ne-a aratat pe bune fundu’ si restul i-am vazut boxerii negri. A intrat in public si a fost la cativa metri de mine :O si eram waaaaaaa.... *hypnotized*. S-a vazut bine de tot, am reusit sa fac niste poze zuper. Aaaah... si a fost super tare cand a urcat cu Alice Cooper pe scena si au cantat impreuna Sweet dreams. Luminile misto, sonorizarea perfecta (nici prea tare nici prea incet) si vocile lor: ireprosabile. Nasol a fost ca s-a tavalit mult pe scena si na, nu puteai sa vezi nimic daca statea jos. Scena prea mica, show-ul prea scurt si melodiile prost alese. Nu stiu daca a fost din cauza ca l-au platit prea prost sau din cauza ca n-a avut loc de desfasurare. Probabil a fost si superficialitate ca “aaah Romania... sa zica mersi ca am venit” sau mai-stiu-eu-ce. Asta s-a intamplat pe scena. In public am sarit, am zbierat, am cantat la melodiile pe care le stiam si ne-am ferit de matahalele care se dezbracau si isi turnau bere pe cap. Erau destepti mai in faţă care isi ridicau prietenele pe umeri si de care nu puteai vedea nimic. In ei s-a aruncat cu tot ce se avea la indemana: sticle, bratari fosforescente, pahare cu suc, injuraturi :)) (la un moment dat i-am auzit din spatele meu pe unii tipand : Booooooo! Dă-te jos, scroafo! ) *ROFL*.

Sincer? Eu nu mi-am dat seama cand s-a terminat :)) Adica, s-a dat cu confetti and shit si zbang totu’ se termina brusc. Toata lumea pleaca. Zic what the hell? Ma uit, pe scena, aia se si apucasera sa stranga instrumentele, cablurile etc. Deci nu, nu a fost bis :(. Nu a mai revenit si asta a fost tot, la 00. plecam. Darn shits! Oricum, per total daca erai fan inrait Manson, ai fi fost f. dezamagit. Ma rog, a fost slabut, se putea mult mai mult dar mie mi s-a parut ok, important era sa il vad si sa il aud cantand :D.

Multumiri lu’ Alex ca ne-a dus si pe noi pan’ acasa :P si multumiri sora’mii si cumnăţelului meu ca ne-au (me and Dee) primit cu ei :D That’s kinda all, n-am regretat biletul... si daca mai vin si Korn, Evanescence sau Godsmack o sa pot muri chiar fericita :)) Cheers!

p.s. pozele nu le-am scos inca deci o sa mai trebuiasca sa mai asteptati :P dar in curand o sa apara si ele.

Completez, cititi aici un material mai oficial si puteti vedea poze profesioniste aici.

Citind una dintre poeziile Danei Banu (de aici) mi-am adus aminte cum gasisem un remediu nervilor mei. Intr-o seara, acum mai bine de un an jumate,
ma intorceam de la liceu si aveam o durere ingrozitoare de cap. Era iarna.
Ajunsesem la taica
miu la serviciu, eram neagra de suparare... Nu mai stiu motivul, dar pot sa simt si
acum starea pe care o aveam in momentul ala. Era seara, eram obosita... si era frig,
tocmai ninsese.
Era zapada pe capota masinii... si nu o sa uit niciodata cum pentru un minut mi-am fixat privirea asupra ei, mi-am trecut mana deasupra, am scris ceva si durerea a disparut.
A disparut pentru cateva secunde. Eram parca hipnotizata de stelele pe care in sfarsit le puteam atinge.
A trebuit sa intrerup mangaierea pentru ca plecam si de cum mi-am luat mana de pe capota, durerea s-a revarsat din nou in mine. Cert e ca am probleme cu autocontrolul... de fapt aveam, parca
acum sunt mai calma si tratez altfel problemele. Anyway, la un moment dat imi luasem plastilina la mine... na.. pentru nervi :)) de-asta mi-am adus aminte.
Era misto... imi iesisera niste forme chiar frumusele, broaste testoase, serpi si oameni de zapada. Hehe.. si acum mai am un pachet de plastilina neinceput... nu stiu daca ajuta cu ceva... sa iti indrepti atentia asupra lucrurilor migaloase dar la mine merge uneori. Ah... memories.. would it be life without them?


p.s. ma duc la concertu' lu' Manson uhuuuu si pozele sunt luate de pe net, lucrate de mine in photoshop.... Cheers!