Nu stiu care este motivul pentru care iti scriu aceasta scrisoare. Cert e ca traiesc un moment, adica acum... moment... un moment actual in care ma simt pierduta si rupta de lume. Ma uit in stanga, ma uit in dreapta, peste tot fiecare si-a gasit locul undeva. Ma intreb daca o sa imi gasesc si eu locul candva. Un loc stabil. Ma uit in jur si imi dau seama cat de morocanoasa sunt cu lumea mea. Cu propria mea lume... cat de mult ma incred in lucruri ce nu exista. V-ati simtit vreaodata asa? Ca si cum nicaieri nu esti primit? Ca si cum toti iti inchid usile? Ca si cum ai fi de pe o alta planeta? Exact asa. Ca si cum as fi de pe o alta planeta. Ei sunt acolo si eu sunt aici. Nu poti sa te prefaci, simti ca nu faci parte dintr-un grup. Simti ca te minti.
Un om pierdut, e un om regasit. In fiecare zi tre' sa invatam lucruri despre noi si azi, eu am invatat ca locul meu nu e aici si nicaieri altundeva. Oare cand o sa ma primiti... oare cand o sa ma primesti?
Draga cititorule, iti multumesc ca m-ai ascultat pana acum. Nu te voi parasi, dar iti voi scrie mai rar pentru ca... nu mai pot.
Draga cititorule,
1/06/2008 10:43:00 AM
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
2 commentsuri:
bah =(( :(
>:D< :*
oh yeah...I know what u mean :|
but u know ur not alone, hun bun :* come here >:D<
Post a Comment