Sunt ceea ce gândesc

Am ramas cam singura zilele astea, cu sor'mea plecata la Sibiu ma simt tare ciudat. A mai fost plecata, ete scartz... da' e asa ciudat -ca subit- sa asculti Manson fara sa enervezi pe nimeni... Sa vorbesti mult fara sa enervezi pe nimeni... Sa zici "mai stau 5 minute pe net si dupa aia ne uitam la film" (5 minute care se transforma in 105) si sa nu enervezi pe nimeni... Parca n-am nici un scop, soro, vino fata inapoi!

Pana una alta, azi mi-am luat cartile castigate de pe urma concursului Bookblog, sunt foarte misto. Am trecut prin fiecare in parte si nici nu stiu cu care sa incep.

O dilema, ce aveam sa o scriu si aici era legata de intrebarea "Unde iti faci revelionul?" Intelegeti oameni buni, cand cineva intreaba chestia asta este pentru a fi politicos si pentru a face conversatie, pentru ca de la una se ajunge la alta.

-Hey, unde faci Revelionu' ?
- Ah, cu niste prieteni la munte.
- Ah, da? In ce regiune?

Si apoi incep tot felul de intrebari cu preturile de acolo, cu daca o sa fie zapada sau nu si asa mai departe. Este un intreg cerc vicios. Pe de alta parte, cand intrebi chestia asta pe blog, lucrurile se schimba. Intrebi pe blog pentru a mai scrie si tu una alta (mai ales daca esti in pana de idei) si pentru a aduna comentarii. Na... ce vrei, curiozitatea a omorat pisica. That's the way things work.

Cred ca o sa ma duc sa ma uit la un film, dar o sa revin cu un alt post mai incolo...

To be continued