Bou mai e Firefoxu' asta... zi tu, sa imi faca mie necaz tocmai in ultima zi a anului. Si cum nu pot sa postez in ochii din oglinda, o sa postez aici Ultima poezie. Acesta est de asemenea si ultimul post.
Ultima poezie
Junghiuri puternice
Scrasnesc rotindu-se
Cu firele lor vesnice
Povesti cu punct croindu-se.
Sta o carpa rosie,
Plina cu ceva patat
Ce se zbate fara voiosie.
E o inima invelita,
De iluzii scrijelita,
Trecuta prin globuri de cristal
Care nu-i aduc un fericit final.
Ii umbresc trecutul plin de negi,
De iubire neiubita,
De credinta indoita,
De viscole abundente
Ce-au tarat numai unelte
Reci si dure ce au vrut sa o desprinda
De calea lui nepotrivita,
Ce-a ales-o oarba fiind
Mari si munti adapostind.
Stand de veghe a visat,
Si-a ales vorbe fara rima,
Ce-au ajuns acum ruina:
Sunt un ghips acum,
Vino cu o carioca si trece-ti numele pe mine.
1 commentsuri:
Post a Comment